Prin Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR) ”România policentrică 2035. Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni”, Guvernul propune ca dezvoltarea teritoriului României în perspectiva anului 2035 să fie concentrată pe asigurarea unui teritoriu funcțional, administrat eficient, astfel încât să fie asigurate condiții atractive de viață și locuire pentru cetățenii săi şi să aibă un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei.

SDTR stabileşte o viziunea integratoare a acțiunilor de dezvoltare la nivelul teritoriului national, în conexiune cu evoluțiile din spațiul european și international. În acest sens, SDTR vizează creşterea accesibilităţii către zonele dezvoltate din centrul Europei și valorificarea poziţiei geografice a teritoriului naţional și deschiderea la Marea Neagră, pentru o repoziționare a ţării noastre ca actor-cheie în circuitele economice între spațiul european vestic şi spațiul estic.

Fie că este vorba despre politicile sectoriale de mediu, transport, agricultură, educație, sănătate sau alte domenii, deciziile de politică publică produc efecte la nivel teritoriului și, implicit, asupra oamenilor. Pentru ca efectele să devină convergente, este necesar ca deciziile publice să ia în considerare teritoriul, transformând particularităţile locale sau regionale în politici localizate în teritoriu. Teritoriul furnizează imaginea globală, integrată, care poate contribui semnificativ la fundamentarea deciziilor de politică publică și la eficientizarea utilizării fondurilor publice prin alocarea fondurilor acolo unde indică necesitățile teritoriale.

Prin SDTR este stabilit cadrul strategic de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României pe termen lung, necesar pentru sprijinirea și ghidarea procesului de dezvoltare teritorială la nivel național, cu scopul valorificării oportunităților și a nivelului de dezvoltare al fiecărui teritoriu.

Strategia de dezvoltare teritorială a României este necesară deoarece asigură documentul-cadru care relaționează în profil teritorial strategiile sectoriale naționale, precum și orientările strategice pe termen lung, fundamentând planurile pe termen scurt și mediu (ex: exerciţiile bugetare ale UE), reunește toate aspectele dezvoltării, problemele, tendințele, potențialul de dezvoltare și riscurile, asigură suportul pentru evaluarea ex-ante a impactului teritorial al implementării exercițiior bugetare național și al UE.

Potrivit documentului elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice (MDRAP), sub coordonarea primului-ministru, scenariul România Policentrică urmărește, în perspectiva anului 2035, dezvoltarea teritoriului naţional la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale, tehnologice şi de capitaluri (orașe mari/medii) şi conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teritoriile europene.

Obiectivele generale pe care Guvernul și le propune, în cadrul acestei strategii, vizează:

Ø  asigurarea unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european, prin sprijinirea interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband;

Ø  creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și a serviciilor publice, în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive;

Ø  dezvoltarea unei rețele de localități competitive și coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale;

Ø  protejarea patrimoniului natural și construit și valorificarea elementelor de identitate teritorială;

Ø  creșterea capacității instituționale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.

Prin aceste cinci obiective generale, cele 18 obiective specifice și cele 10 linii directoare de planificare, documentul orientează procesul de dezvoltare și furnizează reperele strategice de dezvoltare a României pentru următoarele două decenii, stabilind o serie de acțiuni concrete, măsuri teritoriale la nivel național, măsuri teritoriale integrate la nivel zonal și un plan de acțiuni prioritare pe termen scurt (3 ani), mediu (7 ani) și lung (mai mult de 10 ani).

Pe termen scurt, strategia a identificat, ca acțiuni prioritare, printre altele, negocierea şi semnarea documentelor tehnice şi politice necesare racordării României la reţelele paneuropene de transport de energie, revizuirea Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – secţiunea Reţeaua de localități, dezvoltarea a minimum 100 de comune poli rurali în afara ariilor de polarizare a centrelor urbane, adoptarea Strategiei locuirii, aprobarea metodologiei de regenerare urbană, realizarea de hărţi de risc pentru toate tipurile de risc, pe întreg teritoriul României și elaborarea de planuri de prevenţie, pregătire şi intervenţie, revizuirea metodologiei privind conţinutul cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi al planurilor de urbanism, stabilirea mecanismului instituțional de cooperare pentru implementarea Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) etc.

Pe termen mediu, ca acțiuni prioritare, sunt prevăzute: elaborarea de strategii instituţionale pentru toate zonele transfrontaliere, realizarea a cel puțin 10 proiecte investiţionale cu relevanţă SUERD finanţate din cadrul programelor operaţionale, realizarea a cel puțin două noi sisteme de traversare peste Dunăre și a altor două peste Prut, realizarea a minimum 4 trasee de variante de ocolire, creșterea lungimii digurilor construite(inclusiv pe Dunăre) și asigurarea captării apei în bazine de refugiu, realizarea în minimum 10 orașe reședință de județ a infrastructurii destinate folosirii bicicletelor, dar și a unei magistrale de biciclete pe cursul Dunării până la Marea Neagră, piste de bicicletă în zonele naturale și legături cu zonele de patrimoniu cultural și centrele urbane și rurale, realizarea de strategii pentru zonele urbane funcţionale, creșterea ponderii locuințelor din mediul urban și din mediul rural racordate la rețele edilitare de apă/canal și  la stații de epurare a apelor uzate, realizarea a cel puțin 5 sisteme de servicii publice integrate transfrontalier, din care cel puțin 2 servicii medicale, constituirea a cel puţin 4 zone metropolitane competitive la nivel european, rețea metropolitană de transport public pentru principalele zone metropolitane, asigurarea accesului echitabil al locuitorilor la servicii de interes general și realizarea sistemului cadastral românesc.

Pe termen lung, Guvernul are în vedere realizarea a 2 autostrăzi complete, care să traverseze țara nord-sud şi est-vest, realizarea a 2 autostrăzi la exteriorul Carpaților, realizarea unui pod nou peste Tisa (la Sighetu Marmației), realizarea a cel puțin unei autostrăzi de legătură între Moldova și Transilvania, realizarea a cel puțin o trecere de cale ferată de viteză sporită peste Carpații Orientali, realizarea a minimum 5 platforme intermodale de transport, asigurarea navigabilității pe Dunăre pe tot parcursul anului, realizarea a minimum 5 sisteme de infrastructură de transport între oraşele cu potențial de pol transfrontalier, modernizarea rețelei de transport feroviar, modernizarea rețelei de transport rutier, transformarea Bucureștiului într-un pol competitiv la nivel european, proiecte de investiții pentru creşterea stocului de locuinţe sociale la nivel de unitate administrativă, reabilitarea a 10 centre istorice și realizarea de lucrări de împădurire.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a Strategiei, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice elaborează şi supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotărâre privind Planul de implementare a Strategiei de dezvoltare teritorială a României. Acesta are în vedere principiul transparentei și al consultării instituțiilor relevante pentru implementarea strategiei. Planul de implementare se actualizează la intervale de 3 ani, pe baza concluziilor raportului periodic privind implementarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României.

În cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se va constitui o unitate de monitorizare și evaluare a implementării strategiei, iar sistemul de monitorizare va fi verificat şi reactualizat anual, pentru a include noile reorientări strategice ori de politici.

Advertisements